CEDO obligă România să plătească despăgubiri pentru victime ale Revoluției de la Timișoara

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis, marți, ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro unui număr de 72 de victime ale Revoluției din decembrie ’89 de la Timișoara.

Reclamanții sunt victime sau moștenitori ai acestora în urma represiunii armate a demonstrațiilor care au început în Timișoara în seara de 16 decembrie 1989 împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

În ianuarie 1990, după executarea dictatorului Nicolae Ceaușescu și căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timișoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstrațiilor. Reiese din documentele din dosar că toți reclamanții din cauza înregistrată la CEDO au fost identificați în cursul anchetei ca victime ale represiunii.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac, fiind inculpați ca principali responsabili de organizarea represiunii armate față de demonstrațiile anticomuniste de la Timișoara.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor și tentativă de omor privind organizarea și coordonarea represiunii de la Timișoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanții să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Cazul în care s-a pronunțat CEDO marți este similar celui referitor la dosarul „Șandru și ceilalți”, în care, în 8 decembrie 2009, Curtea de la Strasbourg a avut competența de a stabili dacă s-a făcut o investigație eficace, în sensul respectării articolului 2 din Convenția Europeană privind dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil.

CEDO a condamnat România, în decembrie 2009, pentru durata prea mare a procedurilor judiciare în soluționarea dosarului privind revoluția de la Timișoara, în care au fost trimiși în judecată generalii (r) Victor Athanase Stănculescu și Mihai Chițac.

Patru timișoreni – care fie au participat la evenimentele din decembrie 1898 din Timișoara, fie rude ale acestora – au reclamat în 22 iulie 2003 încălcări ale drepturilor lor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Europene, printre care și pe cel de a avea un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Curtea Europeană a Dreptuilor Omului (CEDO) de la Strasbourg consemnează în decizia pe care a luat-o marți faptul că, în 12 ianuarie 1990, procurorii militari au început o anchetă privind evenimentele din decembrie 1989, iar în 1997 generalii Stănculescu și Chițac au fost deferiți justiției. În 2000, generalii au fost condamnați la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al României (Joița Tănase-n.r.) a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzații au fost eliberați din arest. În final, în15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru implicare în masacrul de la Timișoara.

„În timpul acestor proceduri, examinarea cauzei de către instanțele judecătorești a fost în mod repetat întreruptă”, notează CEDO, în decizia sa din 8 decembrie 2009, subliniind faptul că „a durat încă opt ani până la soluționarea procesului”.

CEDO a decis atunci despăgubirea timișorenilor Horia Teodor Șandru, Ștefan Răducan, Silvia Benea și Daniela Grama cu câte 5.000 de euro.

Marți, 26 martie 2013, CEDO a decis despăgubirea altor 65 de timișoreni cu câte 5.000 de euro și a altor șapte cu câte 3.500 de euro, România având astfel de plătit în total 349.500 de euro.

În perioada 17-20 decembrie 1989, la Timișoara, s-au înregistrat 72 de morți și 253 de răniți, prin împușcare. De asemenea, o femeie a fost călcată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forțele de represiune.